Monthly Archives: August 2008

Viaţa ta nu e aici şi acum! Viaţa ta e în lumina veşniciei… Am vrut să-ţi dezlipesc mâinile de lucrurile acestei lumi, am vrut să nu mai priveşti la ce-i efemer… Ai uitat? Dacă Eu voi fi prioritatea ta, atunci celelalte vin pe deasupra. Nu cumva altceva Mi-a luat locul? Te rog, aminteşte-ţi că fără Mine pierzi, dar cu Mine aduni, şi aduni ceva ce nu poţi pierde niciodată: veşnicia şi toate comorile ei! Am făcut asta pentru că te iubesc; te iubesc mai mult decât poţi tu înţelege! Şi nu vreau să-ţi trăieşti zilele vieţii tale departe de Mine… am vrut ca prin aceasta să-ţi întorc privirea din nou la ţelul vieţii tale! Aşteaptă şi la vremea hotărâtă de Mine te voi înălţa … dar până atunci trebuie să modelez în tine chipul Meu… Îţi înţeleg suferinţa, îţi văd lacrimile… dar vreau copilul Meu iubit să nu mai pui preţ pe ceea ce în ochii Mei nu are nici o valoare! Nu ştii că-n mâna Mea ţin totul? Eu smeresc şi tot Eu pun pe împăraţi… Eu nu pierd controlul lucrurilor niciodată, nici asupra circumstanţelor din viaţa ta! Încă mai trebuie să înveţi dependenţa de Mine! Inima să nu-ţi fie tulburată, ai credinţă în Mine! Eu împlinesc pe cel ce vine la Mine trudit şi zdrobit! Eu veghez asupra ta clipă de clipă! Prin iscusinţa minţii tale poţi obţine pământul, dar numai prin Mine poţi avea cerul! Dacă Mă ai pe Mine, tu ai totul, copilul Meu! Eu sunt lângă tine mereu ca să-ţi dau pace, fericire şi speranţă pentru un viitor sigur! Eu te port pe braţele Mele puternice şi niciodată nu te voi abandona! Eşti al Meu pe totdeauna şi îţi păzesc sufletul de orice cădere! Încrede-te în Mine! Eu nu am dezamăgit pe nimeni! Tu însuţi ai avut clipe de armonii cereşti în prezenţa Mea şi ştiu că ele au fost tot ce tu ai avut nevoie! Eu îţi ofer dragostea Mea! Dovada ei o ştii… e jertfa Fiului Meu! Crezi că o astfel de iubire te-ar putea înşela vreodată??? Nu uita că Eu sunt cu tine şi te iubesc!

Ţi-s ochii trişti…? Ce sens cauţi?

Unde priveşti pierdut?

Ascultă!

O lacrimă frântă de dor după tine,

Se sparge tăcut între cer şi pământ!

Ţi-e inima încătuşată de teama durerii…

Ce zvâcneşte din nou?

Ce lanţuri te ţin?

O mână vrea să le rupă… ţintuită pe lemn!

Iubirea ta cui o dărui?

Şi unde goneşti rătacind?

O Voce te strigă, te cheamă iarăşi:

„O, vino! Vino la Mine, copilul Meu!”

Ţi-s paşii agale…

Şi-n suflet se zbat poveri?

E-un braţ ce le poartă,

Şi-un Nume ce dă puteri!

Eşti singur în noapte,

Lovit de-ntunericul greu?

E-o lumină ce arde şi-aduce lumină

În întunericul tău!

Zbucium şi valuri…

Izbesc cu zgomot al vieţii catarg?

E Unul ce spune să tacă

Şi valul cel mai turbat!

Nelinişti te-apasă…

Şi-nconjurat eşti de duşmani?

E-o pace adâncă ce se varsă

Din cruce, la Calvar!

Vrei să cunoşti ce e iubirea?

Să fii fericit?

Priveşte la Cel ce-ţi şopteşte:

„Eu atât de mult te-am iubit!”

O, Golgota Iubirii te-atrage la ea!

Te cheamă la slavă, la viaţă din ea!

Îţi dă mângaiere în ceasul cel greu

Îţi dă alinare amarului tău!

Te-mbracă pe tine cu slava de sus!

Îţi vindecă rana şi te conduce pe drum!

Îţi dă mântuirea şi tot ce-i de preţ,

Te face iubire…şi-aceasta-i Isus!


Învaţă-mă Doamne să privesc

La Tine răstignit!

Învaţă-mă să Te iubesc

Cum încă n-am iubit!

Învaţă-mă să Te ascult

În toate doar pe Tine!

Învaţă-mă s-aleg al Tău Cuvânt

Să-l am mereu în inmă şi-n minte!

Învaţă-mă să preţuiesc

Comorile cereşti eterne!

Învaţă-mă să le adun

În toate zilele vieţii mele!

Învaţă-mă să mă înalţ

Spre ceruri către Tine!

Învaţă-mă să mă desprind

De tot ce e firesc în mine!

Învaţă-mă ca să slujesc

Sfinţit, umil ca Tine!

Învaţă-mă că tot ce sunt

E doar prin Tine!

Învaţă-mă să sorb mereu

Din cupa de viaţă!

Învaţă-mă să caut şi eu

Flămând a Ta povaţă!

Învaţă-mă ca-n încercări

Să mă încred în Tine!

Învaţă-mă să nu mă îndoiesc

Când grea ispită vine!

Învaţă-mă să nu mai vreau

Nimic din astă lume!

Învaţă-mă să biruiesc mereu

Nădăjduind în al Tău Nume!

Învaţă-mă să Te slăvesc

Onoarea să Ţi-o dau!

Învaţă-mă să Te urmez

Şi Ţie-ntreg să mă predau!

Învaţă-mă în strâmtul drum

Ca voia Ta să fie-n mine!

Învaţă-mă Isuse scump,

Să fiu unit cu Tine!

Păşesc singur în noapte…

Sunt ostenit şi totuşi caut,

caut Stânca de care am atâta nevoie.

Vreau să-mi construiesc în siguranţă acolo,

casa inimii mele –

Statornică şi puternică.

O caut, şi frigul este atât de neîndurător :

“oare cât va mai fi ?”

Zăresc un munte în depărtări

şi acolo …Stânca –

alerg spre ea,

dar drumul este aşa de lung…

Oricum speranţa că voi ajunge

încă este vie în sufletul meu.

Deşi ploaia cade nestingherită peste mine,

cu ultimele forţe încep să urc spre înălţimi,

şi prin hăţişuri ajung istovit la Stâncă.

Aud o voce :”Construieşte… !”,

“Nu pot, nu am putere !”

Mă prăbuşesc,

dar numai pentru o clipă,

căci o mână ocrotitoare mă ridică

şi vocea-mi şopteşte :”Îţi dau tot ce ai nevoie !

Construieşte ! Doar construieşte !”

Eu Îţi sunt adăpostul şi sprijinul tău! Eu te port pe braţele Mele atotputernice aşa cum numai Tatăl ceresc o poate face… în palma Mea stai ascuns de vrăjmaşii sufletului tău şi aici, găseşti în Numele Meu un turn de scăpare! Aleargă spre Mine, şi Eu Mă voi descoperi ţie, te voi lua de mâna dreaptă şi voi fi ca o umbră binefăcătoare pentru tine… Pe Stânca Mea de Adevăr te voi ţine neclintit… vei sta în picioare, indiferent câte furtuni vor veni asupra ta şi vânturile cu tăria lor nu te vor doborî, pentru că Eu îţi întăresc pasul şi asemenea lemnului pentru catarg, tu devii mai puternic, pentru că Eu sunt izvorul lângă care tu eşti sădit şi din care îţi tragi seva! Cu Mine vei birui, în fiecare luptă cu Cel Rău! Eu sunt biruinţa ta! În Mine vei găsi totdeauna odihnă pentru duhul tău trudit şi obosit! Caută-Mă şi Mă vei găsi, sunt chiar lângă tine! Eu nu te părăsesc, căci am făcut cu tine un legământ de iubire prin care mi-am luat angajamentul că voi fi cu tine mereu! Cheamă-Mă şi Eu voi veni şi Îţi voi răspunde la orice întrebare oricât de copilăroasă ar fi! Tu eşti iubirea mea… am plătit pentru tine cu preţ de sânge şi nu voi renunţa niciodată la sufletul tău… tu eşti săpat în palma Mea! Îţi imaginezi cât de mult te iubesc? Vreau să-ţi ofer zi de zi doar binecuvântări şi dragostea Mea din belşug… aş vrea cât mai mult să stăm de vorbă, tu să-mi spui ce te apasă… Eu să te mângâi, tu să-mi spui despre teama ta… Eu să-ţi dau îndrăzneală, să-mi spui despre rana ta… Eu să o vindec, să-mi spui de neliniştea ta… şi Eu să-ţi dau pacea Mea, să-mi spui despre căderea ta… şi Eu să te ridic, tu să spui că-ţi pare rău… şi Eu să te iert… Privind la Faţa Mea vreau să înţelegi că e timpul să creşti în asemănarea cu Mine… maturizându-te… şi asta zilnic! Vreau să fii fericit, vreau să-ţi şterg lacrimile atunci când tu plângi şi să-ţi dau în schimb bucuria ce vine din Mine! Aştept acea zi când tu-Mi vei fi Mireasa Mea iubită! Mă voi bucura atât de mult! Şi sunt nerăbdător să Mă vezi în faţă pentru că atunci vei fi desăvârşită şi ştiu că suferinţa Mea nu a fost zadarnică… te voi păstra gingaş până în acea zi în mâna Mea… vei avea cele mai frumoase veşminte din câte au fost vreodată… vreau să te sfinţesc pentru acea zi de sărbătoare minunată… încrede-te în mâinile Preaiubitului tău pentru că El face totul pentru tine: Isus!