Monthly Archives: September 2008

Gata îmi este inima să cânte, Dumnezeule!

Căci mare este bunătatea Ta şi se înalţă mai presus de ceruri, iar credincioşia Ta până la nori!

Fiindcă bunătatea Ta preţuieşte mai mult decât viaţa, de aceea buzele mele cântă laudele Tale!
Te voi binecuvânta dar toată viaţa mea, şi în Numele Tău îmi voi ridica mâinile!
Mi se satură sufletul ca de nişte bucate grase şi miezoase, şi gura mea Te laudă cu strigăte de bucurie pe buze!
Eu sunt totdeauna cu Tine, Tu m-ai apucat de mâna dreaptă; mă vei călăuzi cu sfatul Tău, apoi mă vei primi în slavă!
Nu morţii laudă pe Domnul, şi nici vreunul din cei ce se pogoară în locul tăcerii, ci noi, noi vom binecuvânta pe Domnul, de acum şi până în veac!
Pe cine altul am eu în cer afară de Tine? Şi pe pământ nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decât în Tine!
Carnea şi inima pot să mi se prăpădească: fiindcă Dumnezeu va fi pururea stânca inimii mele şi partea mea de moştenire!
Voi lăuda lucrările Domnului, căci îmi aduc aminte de minunile Tale de odinioară; da, mă voi gândi la toate lucrările Tale, şi voi lua aminte la toate isprăvile Tale!
Tu rămâi Acelaşi!
Dumnezeule, căile Tale sunt sfinte! Care Dumnezeu este mare ca Dumnezeul nostru?
Tu eşti Dumnezeul, care faci minuni!
Ferice de cei ce-şi pun tăria în Tine, în a căror inimă locuieşte încrederea.

Când străbat aceştia Valea Plângerii, o prefac într-un loc plin de izvoare, şi ploaia timpurie o acoperă cu binecuvântări.
Ei merg din putere în putere!
Căci Domnul Dumnezeu este un soare şi un scut, Domnul dă îndurare şi slavă, şi nu lipseşte de nici un bine pe cei ce duc o viaţă fără prihană!
Doamne al oştirilor, ferice de omul care se încrede în Tine!
Căci Tu eşti mare, şi faci minuni, numai Tu eşti Dumnezeu!
Cine va putea spune isprăvile măreţe ale Domnului? Cine va putea vesti toată lauda Lui?
Da, Domnul a făcut mari lucruri pentru noi, şi de aceea suntem plini de bucurie!
Te voi lăuda din toată inima mea, Doamne, Dumnezeul meu, şi voi prea mări Numele Tău în veci!
În ziua când Te-am chemat, m-ai ascultat, m-ai îmbărbătat şi mi-ai întărit sufletul!
Căci mare este bunătatea Ta faţă de mine, şi Tu îmi izbăveşti sufletul din adânca locuinţă a morţilor!
Nu voi muri, ci voi trăi, şi voi povesti lucrările Domnului!
Domnul va sfârşi ce a început pentru mine. Doamne, bunătatea Ta ţine în veci!
Te voi înălţa, Dumnezeule, Împăratul meu, şi voi binecuvânta Numele tău în veci de veci. În fie care zi Te voi binecuvânta, şi voi lăuda Numele Tău!
Voi spune strălucirea slăvită a măreţiei Tale, şi voi cânta minunile Tale!
Gura mea va vesti, zi de zi, dreptatea şi mântuirea Ta, căci nu-i cunosc marginile!
Când Te voi lăuda, voi fi cu bucuria pe buze, cu bucuria în sufletul, pe care mi l-ai izbăvit!
Mă culc, adorm, şi mă deştept iarăşi, căci Tu esti sprijinul meu!
Pentru mulţi am ajuns ca o minune, dar Tu eşti scăparea mea cea tare!
Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii, nu mă tem de nici un rău, căci Tu eşti cu mine!
Te voi binecuvânta dar toată viaţa mea, şi în Numele Tău îmi voi ridica mâinile!
Să mi se umple gura de laudele Tale, şi-n fiecare zi să Te slăvească!
Braţul tău este puternic, mâna Ta este tare, dreapta Ta este înălţată.
Eu voi cânta puterea Ta; dis-de-dimineaţă, voi lăuda bunătatea Ta. Căci Tu eşti un turn de scăpare pentru mine, un loc de adăpost în ziua necazului meu.
O, Tăria mea! pe Tine Te voi lăuda, căci Dumnezeu, Dumnezeul meu cel prea bun, este turnul meu de scăpare.
Doamne, Dumnezeul oştirilor, cine este puternic ca Tine, Doamne! Şi credincioşia Ta Te înconjoară.
Tare ca cerurile este credincioşia Ta!

Căci Tu mă înveseleşti cu lucrările Tale, Doamne, şi eu cânt de veselie, când văd lucrarea mâinilor Tale.

Cât de mari sunt lucrările Tale, Doamne, şi cât de adânci sunt gândurile Tale!
De n-ar fi Domnul ajutorul meu, cât de curând ar fi sufletul meu în tăcerea morţii!

Ori de câte ori zic: “Mi se clatină piciorul!” bunătatea Ta, Doamne, mă sprijineşte totdeauna.
Domnul este turnul meu de scăpare, Dumnezeul meu este stânca mea de adăpost.
El S-a plecat spre mine, mi-a ascultat strigătele.

M-a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei; mi-a pus picioarele pe stâncă, şi mi-a întărit paşii.
Mi-a pus în gură o cântare nouă, o laudă pentru Dumnezeul nostru.
Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul! Slava Ta se înalţă mai presus de ceruri.
Voi binecuvânta pe Domnul în orice vreme; lauda Lui va fi totdeauna în gura mea.
Să mi se laude sufletul în Domnul!
Eu ma incred in Tine, Doamne, si zic: “Tu esti Dumnezeul meu!” Soarta mea este in mana Ta!
Voi cânta Domnului cât voi trăi, voi lăuda pe Dumnezeul meu cât voi fi.
Tu eşti Dumnezeul meu, şi eu Te voi lăuda!
Mă bucur de Tine!
“Te iubesc din inimă, Doamne, tăria mea!

Doamne, Tu eşti stânca mea, cetăţuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu eşti stânca mea, în care mă ascund, scutul meu, tăria care mă scapă, şi întăritura mea!
Iată, Dumnezeul acesta este Dumnezeul nostru în veci de veci; El va fi călăuza noastră până la moarte!

Ai fost cu mine în încercare…

m-ai ţinut pe braţele Tale

şi, când valuri au venit asupra mea

Tu ai fost salvarea mea.

Ai fost o Stâncă pentru mine…

o cetate de ocrotire în noaptea grea

şi călăuză când paşii mi-au rătăcit departe de Tine!

La Tine am alergat şi am găsit mângâiere şi ocrotire…

Atunci când în suspine strigam…

Tu ai înălţat steagul biruinţei peste fiinţa mea.

Mi-ai ridicat privirea să Te văd în toată puterea…

Ai fost mereu Acela ce mi-ai dat din pacea Sa…

eşti slava mea, eşti tot ce am,…

altele nu mai au nici un preţ!

.

Voi fi cu Tin’ şi ştiu că ziua nu-i departe;

Va fi o zi de slavă, când Te voi vedea;

voi privi chipul Tău şi-n uimire adâncă mă voi închina,

mă voi pleca cu toată umilinţa în faţa măreţiei pe care acum o simt.

Splendoarea sfântă a Ta mă va copleşi…

Acum doar simt o picătură fierbinte şi infinită a dragostei Tale

ce-mi umple inima,

dar atunci…

ochii mei Te vor vedea;

cu Tine viaţa va fi nesfârşită şi dulce;

izbăvită de tot ce-i pământesc;

prin crucea Ta, mă voi înălţa tot mai sus,

tot mai sus, spre ceruri.

Sufletu-mi suspină! Vino!

În curând vei veni – o ştiu

şi Te aştept cu dor o scumpul meu Domn, Hristos!



Vreau să-ţi dau fericirea ca valurile mării,

Şi pacea ca un râu..

Vreau să-ţi dau valoare

Şi să vindec rana sufletului tău!

Vreau să-ţi ofer siguranţa, dragostea şi iertarea Mea!

Eu vreau să te folosesc în modul în care Eu am hotărât!

Ai încredere în Mine – Eu nu dezamăgesc!

Vreau să-ţi redau zâmbetul

Şi să te ridic din locul unde ai căzut!

Întoarce-te la Mine,

Căci Eu sunt gata să te primesc!

Voi pune biruinţă peste falimentele tale…

Eu îţi înţeleg durerea şi îţi văd zbaterea

Eu nu te uit niciodată!

Tu eşti valoros în ochii Mei!

Am pus ceva de preţ în tine – Duhul Meu

Ce te mângâie în suferinţa ta!

Eu îţi dau vindecarea!

.

Al sufletului talaz Tu umple-l

De pacea Ta Isuse Doamne

Ca să mă încred în Tine

Tu sufletul meu umple-l!

Surâde-mi printre lacrimi

Ca eu să-Ţi simt iubirea

Şi-amarul meu pieri-va

Zâmbeşte-mi printre lacrimi!

Dă-mi siguranţă, ocrotire

În calea mea pe drumu-ngust

Să merg spre ţara ce-ai făgăduit

Dă-mi siguranţă şi-ocrotire!

Să-mi fii nădejdea mea Te rog

Să cred în Numele-Ţi puternic

Şi-n suspine să-L rostesc

Nădejdea mea să fii Te rog!